„Astăzi 11 iulie 1921, zi aniversară a izbândei ostaşilor români, zi aniversară a înfrângerii duşmanilor şi a curăţirii satului Mărăşti de cotropirea străină, sub Domnia Gloriosului nostru Rege Ferdinand I şi a slăvitei noastre Regina Maria, în prezenţa Alteţelor lor Regale, Principele Moştenitor Carol al României şi Principesa Elena, de faţă fiind reprezentanţii Guvernului, prezidat de către Primul Ministru General de Corp de Armată Alexandru Averescu, membrii Senatului şi Adunării Deputaţilor, ataşaţii militari ai puterilor amice şi aliate, trimişii şi delegaţii tuturor marilor instituţii de Stat şi locuitorii satelor din regiunea Mărăştilor, cu binecuvântarea şi rugăciunile I.P.S.S. Miron Cristea Mitropolitul Primat al României şi a tuturor preoţilor de faţă, aşezat-am noi, Comitetul Diriguitor al Societăţii «Mărăşti», sub preşedinţia Generalului de Divizie Alexandu Mărgineanu, spre veşnică pomenire a patimilor ţării şi spre neştearsă amintire a vitejiei armatelor Române, acest pergament în piatra de temelie, a acestui Dumnezeiesc locaş, reclădit de Societatea «Mărăşti» pe locul celui vechi, dărâmat de trupele de ocupaţie germane, în anul 1917. Cucernică şi evlavioasă închinăciune adusă Proniei Cereşti de-a pururea ocrotitoare a neamului nostru”, stă scris în cuprinsul actul de ctitorie al bisericii construite de Societatea „Mărăşti” în satul distrus de bombardament.
Acesta a fost momentul punerii pietrei de temelie a ceea ce va avea să devină noua biserică a satului Mărăşti, reconstruită de către Societatea „Mărăşti”, după ce Armata Română o bombardase cu patru ani înainte, în prima zi a bătăliei de la Mărăşti. A fost construită pe locul celei vechi şi a fost finalizată în anul 1928, fiind inaugurată în data de 9/22 iulie, chiar în ziua începerii bătăliilor care aveau să schimbe soarta Primului Război Mondial.
În acea primă zi a luptelor de la Mărăşti, generalul Alexandru Mărgineanu îl chemase la el pe preotul Diviziei a 3-a Infanterie şi îl întrebase:
– Părinte, ce Sfânt este astăzi în Calendar?
– Sf. Maria Magdalena, a răspuns preotul.
– Atunci, e zi cu noroc părinte!, exclamă generalul, continuând apoi: ”fac legământ acum, în faţa morţii […], că dacă Dumnezeu ne ajută să căpătăm victoria, biserica satului Mărăști, pe care tunurile noastre o distrug, o voi reface-o cum nu a fost alta mai frumoasă, și-i voi da hramul Sfintei Maria Magdalena, care este și ziua Reginei noastre Maria.
Pisania originală a bisericii a fost scrisă în marmură și amplasată în stânga ușii de intrare, pe aceasta stând scrise următoarele: „Această sfântă şi Dumnezeiască biserică înălţatu-s-au din temelie în zilele marelului şi gloriosului Rege Ferdinand I al României şi Maiestăţii Sale Regina Maria de către Societatea Mărăşti, înfiinţată chiar pe câmpul de luptă în anul 1917 de toţi ostaşii armatei a IX-a, sub Preşedenţia de onoare a generalului (la acea data n.n.) Alexandru Averescu, comandantul acesteia şi Preşedenţia activă a generalului Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a. Ridicatu-s-au pentru înlocuirea vechei biserici a Mărăştilor, surpată de tunuri în bătălia de la Mărăşti pentru deapururi amintirea izbânzii şi spre veşnica pomenire a vitejilor morţi pentru ţară și închinatu-s-au prea cinstitului hram al Sfintei și Marei Mucenițe Maria Magdalena din 24 iulie 1928 în al 11-lea an de la înfrângerea și alungarea oștilor dușmane și s-a sfințit astăzi 10 iulie 1928 sub domnia MS Regelui Mihai I al României și cârmuirea Alteței Sale Regale, Principele Nicolae al României, sanctității sale Patriarhul doctor Miron Christea și a d-lui G. Buzdugan, Înalți Regenți fiind cap al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române Prea Fericirea Sa D.D. Dr. Miron Christea iar pastor și oblăduitor ai cr stinilor din acest coprins al tarei I.P. Sa D.D.Dr. Pimen, Mitropolit al Moldovei și Sucevei și PS Sa D. D. Lucian Episcop al Romanului și al Bacăului fiind preot paroh al bisericii”.
În biserică se mai găsește o pisanie din 1990, dată la care biserica a fost resfințită. Pe această pisanie apare și un nou hram al bisericii: ”Adormirea Maicii Domnului”.
.
La intrarea în biserică a fost aşezată o placă din marmură cu motto-ul ce poartă semnătura Reginei Maria: „Să reclădim cu dragoste în amintirea celor căzuţi aicea”.
Biserica are o pictură superbă, originală, realizată de către Ionel Ioanid, laureat la Paris la concursul de bizantinism în pictură bisericească. Pictura a fost finalizată la 1 mai 1927.
Sfințirea Bisericii Maria Magdalena de la Mărăști a avut loc pe 10 iunie 1928 cu mare fast, în prezenţa Reginei, reprezentanţi ai Guvernului, ai Armatei a 2-a.
Biserica din Marasti a fost bombardata pe 9 iulie 1917 (stil vechi n.n.) de către artileria Armatei a 2-a
L-a reconstruirea bisericii s-a urmărit ca „tipul ei să fie de caracter moldovenesc” şi să corespundă tuturor regulilor canonice. În privinţa picturii, este de amintit că generalul Alexandru Mărgineanu a insistat iniţial pe lângă Aurel Bordenache pentru ca acesta să efectueze pictura interioară a bisericii. Artistul însă a declinat propunerea, recomandându-l în schimb pe pictorul Ionel Ioanid, ca fiind „cel mai distins pictor, singurul care obţinuse marele premiu de la Paris, la concursul de bizantinism în pictura bisericească”.
Biserica este pictată în stil bizantin şi, potrivit cerinţelor înscrise în contractul din 12 iulie 1926, printre lucrările sacre prevăzute a fi realizate se regăseau şi portretele regelui Ferdinand I şi al reginei Maria, pe cele două locuri de sub cor, după cum, în dreapta intrării, au fost pictate şi portretele celor doi renumiţi generali, Alexandru Averescu şi Alexandru Mărgineanu. La loc de cinste, la intrarea bisericii, a fost realizată şi Sf. Maria Magdalena, pictură care aminteşte veşnic de hramul sfântului locaş. În final, pictura integrală a bisericii a fost terminată la 1 mai 1927.
Catapeteasma bisericii a fost realizată de sculptorul bucureștean C.M. Babic, așa cum stă scris pe verso la Porțile Împărătești.
A urmat, apoi, înzestrarea sfântului locaş cu toate odoarele necesare, iar la recepţia definitivă, la 29 mai 1928, existau şi lucrări de electrificare, cu dotările corespunzătoare. În completare, s-a construit o clopotniţă, precum şi o casă parohială, recepţia tuturor realizându-se la 9 iunie 1928.
Societatea „Mărăşti” a amenajat și un nou cimitir al satului, inițial acesta fiind în curtea bisericii. Cimitirul a fost strămutat în partea de sud a satului, fiind dotat şi cu o împrejmuire solidă. În locul cimitirului s-a amenajat un mic parc, fiind plantat cu verdeaţă şi pomi roditori dispuşi pe lângă gardul bisericii, alături de trandafiri urcători.
După efectuarea acestor lucrări, la 10 iunie 1928, s-a produs cu mare fast serbarea de sfinţire a bisericii din Mărăşti, în prezenţa reginei Maria, a A.S.R. Principele regent Nicolae, reprezentanţi ai Guvernului, clerului, armatei, delegaţi din toate regimentele Armatei a 2-a care au participat la ofensiva de la Mărăşti, împreună cu drapelele unităţilor, decorate cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Acestora li s-au alăturat elevi, autorităţi civile precum şi o mare populaţie.
De remarcat este faptul că Societatea ”Mărăști” a sprijinit reclădirea şi a altor locaşuri de cult cum ar fi: schitul Muşunoaiele, biserica din Vizantea Mânăstirească şi biserica de la Gogoiu, care a fost sfinţită în 1942.
Acest site are rol informativ şi a fost realizat folosind informaţii din surse publice sau informaţii publicate de diverşi istorici, printre care ţinem să amintim pe dr. Valeria Balescu, muzeograf la Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Bucureşti şi dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea. Totodată, am furnizat şi informaţii din memoriile Reginei Maria şi ale Mareşalului Averescu.