„Astăzi 11 iulie 1921, zi aniversară a izbândei ostașilor români, zi aniversară a înfrângerii dușmanilor și a curățirii satului Mărăști de cotropirea străină, sub Domnia Gloriosului nostru Rege Ferdinand I și a slăvitei noastre Regina Maria, în prezența Altețelor lor Regale, Principele Moștenitor Carol al României și Principesa Elena, de față fiind reprezentanții Guvernului, prezidat de către Primul Ministru General de Corp de Armată Alexandru Averescu, membrii Senatului și Adunării Deputaților, atașații militari ai puterilor amice și aliate, trimișii și delegații tuturor marilor instituții de Stat și locuitorii satelor din regiunea Mărăștilor, cu binecuvântarea și rugăciunile I.P.S.S. Miron Cristea Mitropolitul Primat al României și a tuturor preoților de față, așezat-am noi, Comitetul Diriguitor al Societății «Mărăști», sub președinția Generalului de Divizie Alexandru Mărgineanu, spre veșnică pomenire a patimilor țării și spre neștearsă amintire a vitejiei armatelor Române, acest pergament în piatra de temelie, a acestui Dumnezeiesc locaș, reclădit de Societatea «Mărăști» pe locul celui vechi, dărâmat de trupele de ocupație germane, în anul 1917. Cucernică și evlavioasă închinăciune adusă Proniei Cerești de-a pururea ocrotitoare a neamului nostru”, stă scris în cuprinsul actului de ctitorie al bisericii construite de Societatea „Mărăști” în satul distrus de bombardament.
Acesta a fost momentul punerii pietrei de temelie a ceea ce va avea să devină noua biserică a satului Mărăști, reconstruită de către Societatea „Mărăști”, după ce Armata Română o bombardase cu patru ani înainte, în prima zi a bătăliei de la Mărăști. A fost construită pe locul celei vechi și a fost finalizată în anul 1928, fiind inaugurată în data de 9/22 iulie, chiar în ziua începerii bătăliilor care aveau să schimbe soarta Primului Război Mondial.
În acea primă zi a luptelor de la Mărăști, generalul Alexandru Mărgineanu îl chemase la el pe preotul Diviziei a 3-a Infanterie și îl întrebase:
– Părinte, ce Sfânt este astăzi în Calendar?
– Sf. Maria Magdalena, a răspuns preotul.
– Atunci, e zi cu noroc părinte!, exclamă generalul, continuând apoi: „fac legământ acum, în fața morții […], că dacă Dumnezeu ne ajută să căpătăm victoria, biserica satului Mărăști, pe care tunurile noastre o distrug, o voi reface-o cum nu a fost alta mai frumoasă, și-i voi da hramul Sfintei Maria Magdalena, care este și ziua Reginei noastre Maria.
Pisania originală a bisericii a fost scrisă în marmură și amplasată în stânga ușii de intrare, pe aceasta stând scrise următoarele: „Această sfântă și Dumnezeiască biserică înălțatu-s-au din temelie în zilele marelui și gloriosului Rege Ferdinand I al României și Maiestății Sale Regina Maria de către Societatea Mărăști, înființată chiar pe câmpul de luptă în anul 1917 de toți ostașii armatei a IX-a, sub Președenția de onoare a generalului (la acea data n.n.) Alexandru Averescu, comandantul acesteia și Președenția activă a generalului Alexandru Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a. Ridicatu-s-au pentru înlocuirea vechei biserici a Mărăștilor, surpată de tunuri în bătălia de la Mărăști pentru deapururi amintirea izbânzii și spre veșnica pomenire a vitejilor morți pentru țară și închinatu-s-au prea cinstitului hram al Sfintei și Marei Mucenițe Maria Magdalena din 24 iulie 1928 în al 11-lea an de la înfrângerea și alungarea oștilor dușmane și s-a sfințit astăzi 10 iulie 1928 sub domnia MS Regelui Mihai I al României și cârmuirea Alteței Sale Regale, Principele Nicolae al României, sanctității sale Patriarhul doctor Miron Christea și a d-lui G. Buzdugan, Înalți Regenți fiind cap al Bisericii Ortodoxe Autocefale Române Prea Fericirea Sa D.D. Dr. Miron Christea iar pastor și oblăduitor ai creștinilor din acest coprins al tarei I.P. Sa D.D.Dr. Pimen, Mitropolit al Moldovei și Sucevei și PS Sa D. D. Lucian Episcop al Romanului și al Bacăului fiind preot paroh al bisericii”.
În biserică se mai găsește o pisanie din 1990, dată la care biserica a fost resfințită. Pe această pisanie apare și un nou hram al bisericii: „Adormirea Maicii Domnului”.
.
La intrarea în biserică a fost așezată o placă din marmură cu motto-ul ce poartă semnătura Reginei Maria: „Să reclădim cu dragoste în amintirea celor căzuți aicea”.
Biserica are o pictură superbă, originală, realizată de către Ionel Ioanid, laureat la Paris la concursul de bizantinism în pictură bisericească. Pictura a fost finalizată la 1 mai 1927.
Sfințirea Bisericii Maria Magdalena de la Mărăști a avut loc pe 10 iunie 1928 cu mare fast, în prezența Reginei, reprezentanți ai Guvernului, ai Armatei a 2-a.
La reconstruirea bisericii s-a urmărit ca „tipul ei să fie de caracter moldovenesc” și să corespundă tuturor regulilor canonice. În privința picturii, este de amintit că generalul Alexandru Mărgineanu a insistat inițial pe lângă Aurel Bordenache pentru ca acesta să efectueze pictura interioară a bisericii. Artistul însă a declinat propunerea, recomandându-l în schimb pe pictorul Ionel Ioanid, ca fiind „cel mai distins pictor, singurul care obținuse marele premiu de la Paris, la concursul de bizantinism în pictura bisericească”.
Biserica este pictată în stil bizantin și, potrivit cerințelor înscrise în contractul din 12 iulie 1926, printre lucrările sacre prevăzute a fi realizate se regăseau și portretele regelui Ferdinand I și al reginei Maria, pe cele două locuri de sub cor, după cum, în dreapta intrării, au fost pictate și portretele celor doi renumiți generali, Alexandru Averescu și Alexandru Mărgineanu. La loc de cinste, la intrarea bisericii, a fost realizată și Sf. Maria Magdalena, pictură care amintește veșnic de hramul sfântului locaș. În final, pictura integrală a bisericii a fost terminată la 1 mai 1927.
Catapeteasma bisericii a fost realizată de sculptorul bucureștean C.M. Babic, așa cum stă scris pe verso la Porțile Împărătești.
A urmat, apoi, înzestrarea sfântului locaș cu toate odoarele necesare, iar la recepția definitivă, la 29 mai 1928, existau și lucrări de electrificare, cu dotările corespunzătoare. În completare, s-a construit o clopotniță, precum și o casă parohială, recepția tuturor realizându-se la 9 iunie 1928.
Societatea „Mărăști” a amenajat și un nou cimitir al satului, inițial acesta fiind în curtea bisericii. Cimitirul a fost strămutat în partea de sud a satului, fiind dotat și cu o împrejmuire solidă. În locul cimitirului s-a amenajat un mic parc, fiind plantat cu verdeață și pomi roditori dispuși pe lângă gardul bisericii, alături de trandafiri urcători.
După efectuarea acestor lucrări, la 10 iunie 1928, s-a produs cu mare fast serbarea de sfințire a bisericii din Mărăști, în prezența reginei Maria, a A.S.R. Principele regent Nicolae, reprezentanți ai Guvernului, clerului, armatei, delegați din toate regimentele Armatei a 2-a care au participat la ofensiva de la Mărăști, împreună cu drapelele unităților, decorate cu Ordinul „Mihai Viteazul”. Acestora li s-au alăturat elevi, autorități civile precum și o mare populație.
De remarcat este faptul că Societatea „Mărăști” a sprijinit reclădirea și a altor locașuri de cult cum ar fi: schitul Mușunoaiele, biserica din Vizantea Mânăstirească și biserica de la Gogoiu, care a fost sfințită în 1942.
Acest site are rol informativ și a fost realizat folosind informații din surse publice sau informații publicate de diverși istorici, printre care ținem să amintim pe dr. Valeria Balescu, muzeograf la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I”, București și dr. Horia Dumitrescu, directorul Muzeului Vrancea. Totodată, am furnizat și informații din memoriile Reginei Maria și ale Mareșalului Averescu.