Primăria comunei Răcoasa implementează proiectul „100 de ani de eroism la Mărăști”, finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală. Proiectul își propune înființarea traseului tematic „100 de ani de eroism la Mărăști”, un traseu memorial al „Bătăliei de la Mărăști”, bătălie care s-a dat în perioada 9-19 iulie 1917, în Primul Război Mondial, pe frontul de Est.
Traseul tematic memorialist realizat pe Câmpul de luptă Mărăști pune în valoare atât fortificații strategico-militare amplasate în zona Mărăști în timpul Primului Război Mondial, cât și edificiile construite în satul Mărăști în perioada interbelică, ca urmare a inițiativei societății „Mărăști”, înființată la inițiativa comandanților români din cadrul Armatei a II-a, cei care au luat parte la luptele din bazinul Șușiței în vara anului 1917.
În ceea ce privește construcțiile militare din Primul Război Mondial, turiștii pot vizita locul unde era amplasat Observatorul Mareșalului Averescu, dar și o fortificație germană (cazemată) care s-a păstrat intactă în satul Mărăști.
Totodată, pe parcursul acestui traseu tematic se pot vizita cele mai importante realizări ale Societății „Mărăști” respectiv:
- Mausoleul Mărăști – Monument Istoric Cod LMI: VN-IV-A06632;
- Bustul Mareșalului Alexandru Averescu – Monument Istoric Cod LMI: VN-III-m-B-06585;
- Arcul de Triumf Mărăști;
- Școala Regina Maria;
- Casa de apă Mărăști;
- Uzina electrică;
- Biserica „Adormirea Maicii Domnului”;
- Troița;
- 14 case ridicate de Societatea „Mărăști”.
Turiștii se pot bucura și de frumusețile deosebite ale satului Mărăști, dar și de cultura locală tradițională și patrimoniul cultural local.
Mausoleul Mărăști
În data de 10 iunie 1928 (stil vechi n.n.), a avut loc inaugurarea Câmpului Istoric Marasti, o manifestare ampla, ocazie cu care Regina Maria a pus piatra de temelie a Criptelor-Monument, locul unde astazi se ridica Mausoleul Marasti. La festivitatea care a fost precedata de inaugurarea bisericii din sat, au luat parte Principele Mostenitor, Regentul Nicolae, I.P.S.S. Pimen, Mitropolitul Moldovei si Sucevei, Maresalul Alexandru Averescu si generalul Alexandru Margineanu, alti membri ai Societatii „Marasti”, delegati ai Marelui Stat Major ai Armatei Române, delegati ai Uniunii Ofiterilor de Rezerva, reprezentantii regimentelor care au luptat la Marasti, precum si locuitori din localitatile judetului Putna. Actul Comemorativ care s-a îngropat la temelia Mausoleului Marasti contine urmatorul text:
„Azi 10 iunie 1928 asezatu-s-a piatra de temelie a criptelor cladite de catre Societatea Marasti pe chiar câmpul de bataie si pe locul unde în zilele de 22 -27 [stil vechi – n.n.] iulie 1917 s-au dat, sub conducerea generalului Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, crâncenele, glorioasele si victorioasele lupte împotriva armatelor germane si s-a strapuns frontul dusman de catre Divizia a 3-a, comandata de generalul Alexandru Margineanu, spre odihna vesnica a ramasitelor sfinte neamului românesc a treizeci si cinci de mii de viteji, cazuti pentru tara în batalia de la Marasti si în împrejurimi si pentru ca sa fie pururi vie în sufletele urmasilor amintirea maretei jertfe aduse fericirii […] patriei de catre premergatorii lor si sa pastreze în ele pildele eterne de vitejie, de dragoste de tara si de neam, care au fost întotdeauna taria poporului român si l-au tinut neînfricat în fata primejdiilor si stana de piatra împotriva dusmanilor mosiei stramosesti”.
Bătălia cea mare
În satul Mărăști situat pe malul stâng al râului Șușița, a fost înălțat un mausoleu ce adăpostește osemintele eroilor români căzuți în bătălia de la Mărăști, din vara anului 1917. Ar trebui ca istoria să pună pe primul loc marea victorie de la Mărăști deoarece această ofensivă a fost capul de pod pe care s-au sprijinit ofensivele decisive de la Mărășești și Oituz. Bătăliile de la Mărăști, Mărășești și Oituz i-au uimit până și pe adversari, cu modul în care a fost conceput planul de luptă. În 22 iulie 1917, de pe înălțimile ce dominau Mărăștiul, a început atacul armatei române asupra trupelor germane cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja și încă un atac în direcția Siretului inferior la Nămoloasa, operațiune la care însă s-a renunțat.
Opt ore de bombardamente au creat 12 breșe în rândurile de sârmă ghimpată. Sub adăpostul întunericului și mascați de relief, în dimineața zilei de 24 iulie infanteria română a început asaltul cu lupte la baionetă respingând forțele germane. Până la 1 august frontul a fost spart pe o lungime de 35 de kilometri, avansându-se circa 28 de kilometri, s-au eliberat 30 de localități și un teritoriu de aproximativ 500 de km pătrați. A fost cea mai de succes operațiune militară aliată din 1917, victoria de la Mărăști contribuind enorm la ridicarea moralului soldaților, dar, în cele 10 zile de lupte crâncene au pierit 1.469 de soldați și au fost răniți încă 3.052 de ostași ai Armatei a II-a Române.
„Am însă ferma încredere în succesul trupelor noastre pe frontul Armatei mele. Sunt convins că acțiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie și pentru țară de mândrie. Ne măsurăm, în condițiuni aproape egale, cu cei mai buni soldați din lume” – scria Mareșalul Averescu în memoriile sale.
Biserica din satul Mărăști a fost printre primele obiective bombardate de Armata Română în ofensiva din 22 iulie 1917, turla acesteia fiind transformată în post de observație al Armatei Austro-Ungare.
„Fac legământ acum, în fața morții […], că dacă Dumnezeu ne ajută să căpătăm victoria, biserica satului Mărăști, pe care tunurile noastre o distrug, o voi reface-o cum nu a fost alta mai frumoasă, și-i voi da hramul Sfintei Maria Magdalena, care este și ziua Reginei noastre Maria”, i-a spus Generalul Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a, preotului militar chiar în ziua atacului.
Pe data de 10 iulie 1928 (stil vechi n.r.) Regina Maria avea să inaugureze noua biserică…reconstruită la inițiativa Societății „Mărăști”.
Una dintre marile realizări ale Societății „Mărăști” a fost și rămâne Școala „Regina Maria”. Deoarece copiii din Mărăști mergeau să învețe în satul Răcoasa, la o depărtare de 5 km de vatra satului, prima grijă a Societății a fost de a le asigura un spațiu acceptabil pentru formarea școlară. Pentru început, a fost transformată în școală una dintre casele sătești refăcute, care a început să funcționeze încă din 1919.
În 1920 s-a început construirea unui local de școală, corespunzător cerințelor moderne, terminat în 1921 și care purta numele de Școala de țesătoare „Regina Maria”. Școala avea 4 clase mari, în care puteau învăța până la 200 de elevi și un vestibul mare, pentru recreație iarna. Societatea „Mărăști” a asigurat și mobilierul pentru școală. Inițial, maestra școlii a fost maica Magdalena Iuga, plătită de Societate, lunar.
MĂRĂȘTI – O PROMISIUNE ONORATĂ
