În data de 10 iunie 1928 (stil vechi n.n.), a avut loc inaugurarea Câmpului Istoric Mărăşti, o manifestare amplă, ocazie cu care Regina Maria a pus piatra de temelie a Criptelor-Monument, locul unde astăzi este ridicat Mausoleul Mărăşti. La festivitatea care a fost precedată de inaugurarea bisericii din sat, au luat parte Principele Moştenitor, Regentul Nicolae, I.P.S.S. Pimen, Mitropolitul Moldovei şi Sucevei, Mareşalul Alexandru Averescu şi generalul Alexandru Mărgineanu, alţi membri ai Societăţii „Mărăşti”, delegaţi ai Marelui Stat Major ai Armatei Române, delegaţi ai Uniunii Ofiţerilor de Rezervă, reprezentanţii regimentelor care au luptat la Mărăşti, precum şi locuitori din localităţile judeţului Putna. Actul Comemorativ care s-a îngropat la temelia Mausoleului Mărăşti conţine următorul text:

„Azi 10 iunie 1928 asezatu-s-a piatra de temelie a criptelor cladite de catre Societatea Marasti pe chiar câmpul de bataie si pe locul unde în zilele de 22 -27 [stil vechi – n.n.] iulie 1917 s-au dat, sub conducerea generalului Alexandru Averescu, comandantul Armatei a 2-a, crâncenele, glorioasele si victorioasele lupte împotriva armatelor germane si s-a strapuns frontul dusman de catre Divizia a 3-a, comandata de generalul Alexandru Margineanu, spre odihna vesnica a ramasitelor sfinte neamului românesc a treizeci si cinci de mii de viteji, cazuti pentru tara în batalia de la Marasti si în împrejurimi si pentru ca sa fie pururi vie în sufletele urmasilor amintirea maretei jertfe aduse fericirii […] patriei de catre premergatorii lor si sa pastreze în ele pildele eterne de vitejie, de dragoste de tara si de neam, care au fost întotdeauna taria poporului român si l-au tinut neînfricat în fata primejdiilor si stana de piatra împotriva dusmanilor mosiei stramosesti”.

În satul Mărăşti, situat pe malul stâng al râului Şuşiţa, a fost înălţat un mausoleu ce adăposteşte osemintele eroilor români căzuţi în bătălia de la Mărăşti, din vara anului 1917. Ar trebui ca istoria să pună pe primul loc marea victorie de la Mărăşti deoarece această ofensivă a fost capul de pod pe care s-au sprijinit ofensivele decisive de la Mărăşeşti şi Oituz. Bătăliile de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz i-au uimit până şi pe adversari, cu modul în care a fost conceput planul de luptă. În 22 iulie 1917, de pe înălţimile ce dominau Mărăştiul, a început atacul armatei române asupra trupelor germane cu scopul de a încercui şi distruge Armata a 9-a printr-o ofensivă în zona bazinului Soveja şi încă un atac în direcţia Siretului inferior la Nămoloasa, operaţiune la care însă s-a renunţat.

Opt ore de bombardamente au creat 12 breşe în rândurile de sârmă ghimpată. Sub adăpostul întunericului şi mascaţi de relief, în dimineaţa zilei de 24 iulie infanteria română a început asaltul cu lupte la baionetă respingând forţele germane. Până la 1 august frontul a fost spart pe o lungime de 35 de kilometri, avansându-se circa 28 de kilometri, s-au eliberat 30 de localităţi şi un teritoriu de aproximativ 500 de km pătraţi. A fost cea mai de succes operaţiune militară aliată din 1917, victoria de la Mărăşti contribuind enorm la ridicarea moralului soldaţilor, dar, în cele 10 zile de lupte crâncene au pierit 1.469 de soldaţi şi au fost răniţi încă 3.052 de ostaşi ai Armatei a II-a Române.

”Am însă ferma încredere în succesul trupelor noastre pe frontul Armatei mele. Sunt convins că acţiunea care începe azi va fi pentru soldatul nostru un titlu de glorie şi pentru ţară de mândrie. Ne măsurăm, în condiţiuni aproape egale, cu cei mai buni soldaţi din lume” – scria Mareșalul Averescu în memoriile sale.

Biserica din satul Mărăști a fost printre primele obiective bombardate de Armata Română în ofensiva din 22 iulie 1917, turla acesteia fiind transformată în post de observație al Armatei Austro-Ungare.

”Fac legământ acum, în faţa morţii […], că dacă Dumnezeu ne ajută să căpătăm victoria, biserica satului Mărăști, pe care tunurile noastre o distrug, o voi reface-o cum nu a fost alta mai frumoasă, și-i voi da hramul Sfintei Maria Magdalena, care este și ziua Reginei noastre Maria”, i-a spus Generalul Mărgineanu, comandantul Diviziei a 3-a, preotului militar chiar în ziua atacului. 

Pe data de 10 iulie 1928 (stil vechi n.r.) Regina Maria avea să inaugureze noua biserică…reconstruită la inițiativa Societății ”Mărăști”.

Una dintre marile realizări ale Societăţii „Mărăşti” a fost şi rămâne Şcoala ”Regina Maria”. Deoarece copiii din Mărăşti mergeau să înveţe în satul Răcoasa, la o depărtare de 5 km de vatra satului, prima grijă a Societăţii a fost de a le asigura un spaţiu acceptabil pentru formarea şcolară. Pentru început, a fost transformată în şcoală una dintre casele săteşti refăcute, care a început să funcţioneze încă din 1919.

În 1920 s-a început construirea unui local de şcoală, corespunzător cerinţelor moderne, terminat în 1921 şi care purta numele de Şcoala de ţesătoare „Regina Maria”. Şcoala avea 4 clase mari, în care puteau învăţa până la 200 de elevi și un vestibul mare, pentru recreaţie iarna. Societatea ”Mărăști” a asigurat și mobilierul pentru școală. Inițial, maestra școlii a fost maica Magdalena Iuga, plătită de Societate, lunar.